AD khang leiset thusim abancha a velvetna–II

1346 : Bubonic/Black Plague natna China a lhung. Europe gamkai a natna chal; Sicily a hiche plague natna a thi hop thum hop khat hia kisei.
1346 : "Battle of Crecy" kidouna a English hon French-te jou.
1431 : Joan of Arc mei a kihallih. Amanu makaina a French hon English-te gal a ajo-u ahi akiti e. Hiche gal
masanga English hon France gam ana toupha uvin ahi.

1441 : Pen twi a kijih record masa pen dungjuia African mivomho soh dia Europe a kipolut/kitollut.
1453 : Constantinople Christian lenggam Muslim ho khut a lhu. Mahomet II in European artillery sepai
kigoiho mangcha a kulpi suchim.
1455 : Johann Gutenberg (German) in printing press, metal type, chuleh  oil-based ink semdoh. Hiche printing mangcha a lekha ata masa pen chu thugol 42 (42-line) Bible thu ahi.
1462 : Ivan III in Mongol ho gal ajo toh kilhona Russia gam Rome khopi athumna ahi tia phongdoh; hiche jeh a title "Czar" chu  "Ceasar" kiti ocheng/oso toh akibahna tah ana um e.
1476 : Peru a Chimu ho Inca mite khut a gal lel. Chimu khang hi AD 1100 vel a kipan ana hi.
1487 : Aztec vaipopa Ahuitzotl in songkula tang mi 20,000 Aztec gal pathen (war god) Huitzilopochtli
anga katdoh.
1489 : Maths a addition leh subtraction hetna dia agom lama paocheng kimangho khel din, German
mathematician Johann Widmann in "+" leh "-" symbol teni podoh.
1492, October 12 : Queen Isabella adviser hon, chenna leiset hi alum (round) ahi jeh in lhumlam a konin
China gam kijon thei in te, ahin agamlat behseh jeh in twipi lampi kah a neh dingho kichai man in te tin asei
un ahi. Maths hetnaho mangcha'n , Chistopher Columbus in America gam ana mudoh e. Bahamas muna akingah in, Asia a lhung dan a akigel pum pumin 1506 kum chun ahinkho ana bei tai.
1494 : Sum-eng a kisem pumpi (bronze canons) toh kithon Charles VIII in Italy gam bulu. Nidan 8 kah bou
sungin French hon Monte San Giovanni kulpi suchim. Monte San Giovanni kulpi hi kum 7 jen gal kidouna a
ana kisuchim jou lou ahi.

1498 : Europe mite lah a twikonga India lhung masa pen - Captain Vasco da Gama.
1500 : India jon dia konga kitol Portuguese sumkolveimi Cabral in lampi jui dihlouvin lhumlam gamkai lang jonin Brazil joh mudoh.
1513 : Europe mite lah a Pacific Ocean mu masa pen - Vasco Nunez de Balboa. Athil mudoh chunga thangthipna jeh in, Spanish court member hon Balboa hin doumah abol ahi tia themmo chan dia lengpa
ajollhah jeh un, Balboa chu thina chan gotna changin 1519 kum chun angong ana kitan in ahi.
1514 : Italy a lekha asim jouvin, Nicolas Copernicus (1473-1543) Poland a kile; leiset hin nisa avel kol mong e tia sei.
1517 : A u g u s t i n i a n monk, Martin Luther in thesis 95 asut Wittenberg hou-in kotkhah a thihkil a
kilbeh; gelphah lou hel a Protestant revolution hung kipatna.
1532, November : Inca vaipopa Atahuallpa in Francisco Pizarro kimupi. Atha nei dan Spanish ho leh Inca mihon heu hen ti deina jeh in Atahuallpa in thal/ manchah ima choilou a sepai 4,000 kipuiin Pizarro ga kimupi. Spanish hon Inca ho ana tha gamuva chuleh Atahuallpa hen denu. Pasal 150 bou toh Pizarro in mihem million 6 (lakh 60) umna Inca lenggam tou phau. Hiche thilsoh a kona thuchih kisei chu : Na hetloumi moh tahsan hih in.
1536 : John Calvin in 'The Institutes of the Christian Religion' lekhabu sun.
1550-1850 : Adap khang "Little Ice Age" kiti Europe gamkai a lhung. Nisa sat jeh a Europe sunga lousoh hoina phatsung "Medievel Warming Period akichai jouvin, temperature kemsuh. Loubol lolhing jou ta lou, mi tampi gilkel leh dap jeh a thi.
1556 : China lingkiho (earthquake) jeh in mihem 830,000 thi.
1572 : St. Bartholomew kithana (Massacre of St. Bartholomew). Huguenot (French Protestant ho) asang asang France gama kithat.
1588 : Philip II Spanish twikong 130 in England bulu, ahin gal lel.
March 20, 1602 : United East India Company (Verenigde Oost-Indische Compagnie ), VOC tia jong kihe, kiphutdoh.
Hiche company hi leiset thusim a multinational joint-stock company masa pen leh economic  machalna vetsahna ahi. Century ijat ham khat nungin, corruption leh management hoi lou jeh in, kum  1975 kum chun VOC bankrupt ahi tan ahi.
1609 : Santa Fe khopi, New Mexico kiphutdoh.
Tags:

About author

Curabitur at est vel odio aliquam fermentum in vel tortor. Aliquam eget laoreet metus. Quisque auctor dolor fermentum nisi imperdiet vel placerat purus convallis.